O agendă marcată de necesitate

Conform lui Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, remedierea deficienţelor înregistrare actualmente de România în adoptarea rapidă a strategiei Agenda Digitală 2020 constă mai ales în conştientizarea necesităţii adoptării IT-ului de către pături tot mai largi ale populaţiei.

IT Trends: Ce acţiuni ar trebui întreprinse rapid pentru remedierea deficienţelor legate de accesul la Internet în România?
Valerian Vreme: Există câţiva factori obiectivi care ne dezvantajează atunci când vorbim de accesul la Internet în România. În primul rând, e vorba de cei 45% din locuitorii României aflaţi în mediul rural. Este o realitate. Iar în mediul rural, cu toate că la ora actuală dispunem de broadband, apropierea de mediul virtual este mai lentă, şi pentru faptul că populaţia de acolo este îmbătrânită. Preocupările sunt de altă natură, necesitatea nu i-a împins pe oameni să se apropie de mediul virtual. Dar, dacă mă refer la penetrarea broadband-ului, din punct de vedere fizic, România se numără printre ţările de top. Noi, ca autoritate publică, vom face eforturi, prin proiectul legat de broadband şi nu numai, pentru dezvoltare de aplicaţii necesare mediului virtual. Mă refer aici la programul de acordare, pe proiecte, a sumei de 25.000 de euro, care are o condiţie de eligibilitate legată de infrastructura broadband. Una din cele două problematici esenţiale semnalate de mine în ultima vreme e legată de identitatea electronică. La ora actuală se simte necesitatea din acest punct de vedere. Să vă dau un exemplu. Dacă la ora actuală am fi avut o identitate electronică unitară, la nivel de stat, am fi putut realiza economii enorm, chiar la nivelul autorităţilor locale. Lucrăm pentru rezolvarea acestei problematici, pe două fronturi. Unul din fronturi este reprezentat de o comisie interministerială, coordonată la nivelul MCSI, pentru o platformă de managementul identităţii. Celălalt front este reprezentat de proiectul Punctului Unic de Contact, dezvoltat la MCSI, care va avea o componentă de management al identităţii.

ITT: În ce măsură puteţi prelua unele proiecte realizate deja la nivel local, care să fie extinse la nivel naţional?
VV: În echipa care se ocupă de platforma de management al identităţii sunt cooptaţi şi specialişti de la MAI. De fapt, MAI va fi beneficiarul acestui sistem. Nu trebuie decât să facem saltul de la sistem informaţional la sistem informatic. Cred că foarte curând vor apărea primele drafturi de proiect pentru sistemul la nivel naţional.

ITT: Şi a doua problematică?
VV: A doua problematică e legată de apropierea cetăţeanului de lumea virtuală. Dacă la nivel european circa 54% din populaţie foloseşte instrumente informatice, în România nivelul este undeva la 26%. Şi asta nu pentru că nu avem Internet. Calculatoare la ora actuală există şi sunt accesibile, aplicaţii există. Ca atare, noi trebuie să insistăm pe latura educativă pentru a apropia omul obişnuit de calculator. Iar pentru asta avem nevoie de programe naţionale, iar unul din cei mai importanţi piloni ai acestor programe este reprezentat de mass-media. La urma urmei, IT-ul reprezintă o problematică de interes social.

ITT: De acord. Totuşi, ce acţiuni proactive puteţi genera, tocmai pentru a nu aştepta un sprijin relativ pasiv al presei, mai ales în condiţiile în care există exemple de astfel de acţiuni de succes chiar în mediul rural, precum APIA?
VV: La ora actuală sunt entităţi care pot fi folosite. APIA este un exemplu. Programul Biblionet este un alt exemplu, care vine cu o componentă hardware de dotare, cu o componentă de instruire şi cu o componentă de răspândire a cunoştinţelor acumulate. Nu excludem niciun fel de entităţi sociale care pot fi implicate în astfel de programe. Şcoala ar fi un exemplu, dar sunt şi altele.

ITT: Şi, în acest context, cum vedeţi extinderea de programe de achiziţii de IT la nivel de populaţie?
VV: Dacă vorbim de achiziţii, cred că cel mai de succes program este cel de 25.000 de euro, care are vreo 2300 de participanţi cu proiecte depuse. Este un program care dispune de toate cele trei componente esenţiale: dotare hardware, achiziţie software de bază şi achiziţie Internet de bandă largă, şi instruire.

ITT: La ora actuală există 255 de comunităţi mici incluse în programul eComunitate. Ce planuri de extindere aveţi în acest sens?
VV: În continuare programul derulat cu Banca Mondială este în atenţia noastră. Încercăm să-l extindem. Vom veni cu programul CivilInfo, care se va suprapune peste 255 de comunităţi, dar îl va extinde până la câteva mii de comunităţi. Programul este în curs de implementare.

ITT: Bun, şi totuşi ce se poate face pentru ca achiziţia de IT să fie extinsă şi la nivelul cetăţeanului obişnuit?
VV: Cred că provocarea României nu mai este legată de hardware, ci de partea de software şi de instruire. Vechiul program Euro 200 este un program pentru elevi, care va continua. Nu cred însă că dispunem la ora actuală de mecanisme financiare pentru a lansa alte programe. Însă putem crea necesitatea. Necesitatea şi aşteptările vor genera şi achiziţiile, fără a exista neapărat un program naţional în acest sens.