Miza parteneriatului public-privat

Valentin Negoiţă este preşedintele APDETIC, una din organizaţiile IT din România implicate în proiecte de informatizare la nivel naţional. Pentru domnia sa, parteneriatele public-privat reprezintă o cheie de succes pentru transpunerea în realitate mai rapid a prevederilor strategiei Agendei Digitale 2020.

IT Trends: Din punct de vedere al industriei IT, ce ar constitui un ajutor pentru îndeplinirea obiectivelor din Agenda Digitală 2020?
Valentin Negoiţă: Proiectele cu caracter naţional sau regional. Proiecte care să privească dotarea populaţiei cu echipamente IT şi proiecte legate de conectarea la Internet. Astfel de proiecte sunt perfect integrate cu strategia Agendei Digitale pentru Europa. Aceste lucruri au fost expuse şi la întâlnirea de la Bucureşti, o întâlnire care a reflectat, în linii mari, tendinţele expuse anterior la Bruxelles. Vom vedea dacă dincolo de dorinţă vor exista şi aplicaţii. Important aici nu este doar viziunea pe cinci sau zece ani, ci mai ales derularea de proiecte. Accesarea fondurilor europene din acest punct de vedere este crucială.

În al doilea rând, trebuie să existe o coordonare din partea unei autorităţi. Vrem să fim egali cu ceilalţi europeni? Atunci trebuie să pornim la treabă, prin proiecte. E nevoie de Internet broadband în mediul rural, e nevoie de dotare cu echipamente prin forme specifice de proiecte naţionale. Sigur, există şi în România proiecte de tipul Euro 200, dar nu sunt suficiente. Plus că orice îmbunătăţire şi investiţie aici înseamnă şi dezvoltarea sustenabilă a PIB-ului.

ITT: Există o cea mai bună soluţie pentru a grăbi astfel de paşi, mai ales că în mediul rural sunt mulţi oameni care nu simt nevoia de conectare la Internet?
VN: Eu nu ştiu prea mulţi, dar pot să refuze, sigur. Există această tentaţie a unora de a nu fi deranjaţi de Internet, care, evident, nu înseamnă doar lucruri bune. Punând însă în balanţă avantajele şi dezavantajele, este cert că accesul şi folosirea Internetului reprezintă un lucru pozitiv.

ITT: Bun, şi în acest caz, nu ar fi nevoie şi de o campanie de conştientizare a consumatorilor?
VN: Evident că orice lucru care presupune o noutate în viaţa unei părţi din populaţie necesită o campanie de conştientizare, de demonstrare a atuurilor şi avantajelor conectării la Internet. Doar că asta nu se face de către o persoană sau de către o organizaţie singură la nivel de ţară. Până la urmă, un guvern, în orice ţară ar fi, are obligaţia de a oferi cetăţenilor ceea ce li se cuvine. Pornind de la premiza că evenimentul dedicat Agendei Digitale de la Bucureşti nu a fost doar o replică mimetică a evenimentului anterior de la Bruxelles, ar trebui urgent găsite persoanele competente şi pârghiile pentru accesare de fonduri europene şi pentru pornirea unor programe etapizate. Lucrurile aici nu se rezolvă peste noapte. Ele durează ani de zile, independent de cine e la guvernare. În opinia mea, aceasta este o prioritate fundamentală.

ITT: Ar ajuta în acest sens şi diverse iniţiative legislative ale Parlamentului? Multă lume se referă doar la Guvern ca autoritate publică…
VN: Da, categoric. Vorbim de Guvern ca o entitate publică, vorbim de organizaţii civile implicate, pe persoane chiar. Totul concură la succesul unui proiect. Sunt convins că nu doar Guvernul are competenţe şi responsabilităţi, dar cineva trebuie să conducă. Şi aşa ajungem la leadership. Cine va deţine acest leadership? L-ar putea deţine industria, dar atunci ar trebui să existe cu adevărat parteneriatul public-privat, o sintagmă care nu prea se înţelege la noi, deşi în afara României funcţionează de minune. În afara graniţelor există munţi de bani care pot fi accesaţi prin intermediul parteneriatelor public-privat. Ele conferă o credibilitate maximă în accesarea banilor. Europa dă bani mai uşor pentru astfel de parteneriate.

ITT: Cât ar ajuta coerciţia?

VN: Mi-e greu să dau un răspuns bine definit aici. În mod clar există pârghii la dispoziţia autorităţilor. Evident că orice lucru poate fi impus şi cu vorba bună, dar şi cu considerente de alt gen. Numai că astfel de pârghii sunt deţinute până la urmă de liderul programului respectiv. Ştim că există apatie pe piaţă faţă de implicare, din neînţelegere sau din comoditate. Aici însă rolul de a împinge lucrurile înainte revine exclusiv guvernării. Să nu uităm că în România s-a putut desfăşura cu succes un program naţional prioritar, bazat pe un pact social între toate forţele. Mă refer la integrarea în Uniunea Europeană. Nu văd de ce acesta r rămâne un unicat în istoria postdecembristă a acestei ţări.

ITT: Ce alte iniţiative APDETIC sunt fezabile pentru situaţia actuală?
VN: Prefer să rămân la nivelul de concepte. Există un proiect APDETIC, pe care noi am vrut anul trecut să îl discutăm şi să îl implementăm, la care am avut răspunsuri minimale, fapt care ne-a împiedicat să îl punem în practică.

ITT: Ce şanse are pornirea unor proiecte de la nivel local şi extinderea lor la nivel naţional?
VN: Se poate porni şi aşa. Văd însă mai multe şanse prin implicarea în proiecte la nivel naţional, cu fonduri europene, unde actorii să fie atât autorităţile, cât şi industria, un proiect prin care cetăţenii României să fie convinşi de beneficiile achiziţionării de echipamente tehnologice şi de acces la Internet. Noi propunem în continuare acest lucru.