Gradul de absorţie al banilor Europeni în agricultură este 99%

Din 2007, sistemul IT implementat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură asigură plata subvenţiilor către fermieri.

Aproape 4 miliarde Euro au ajuns în perioada 2007-2011 la fermierii români. Cel mai mare grad de absorbţie al fondurilor Europene s-a înregistrat în agricultură, acest sector beneficiind de încă 4 miliarde de Euro până în 2013. Practic, cele 8 miliarde de Euro reprezintă 30% din totalul fondurilor Europene destinate României. Este un câştig imens atât pentru femieri, dar şi pentru ţara noastră care este deseori criticată că nu îşi face temele cum trebuie în privinţa absorbţiei banilor Europeni care ne sunt puşi la dispoziţie. Despre cum funcţionează sistemul de plată şi cum s-a ajuns la acest caz de „best practice” ne explică Florin Faur, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).

IT Trends: Există un secret pentru gradul ridicat de folosire a banilor Europeni? Cum aţi reuşit?
Florin Faur: Nu sunt secrete, ci doar reguli bine definite şi respectate. Începând cu anul 2007, ţara noastră beneficiază de fonduri pentru agricultură de la Uniunea Europeană sub formă de plăţi directe pe suprafaţă, plati pentru masurile de piata, dar si plati pentru agromediu, zone defavorizate. Plăţile directe reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia depun o cerere de plată pe suprafaţă şi îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. O condiţie esenţială pe care trebuia să o îndeplinim pentru a putea absorbi fondurile de la Uniunea Europeană pentru plăţile directe a fost crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor.

Acesta este Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intră în atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Concret, anul 2007 a fost primul an în care Agenţia a început să deruleze plăţi din fonduri Europene, orientate spre utilizatorii de terenuri agricole. În egală măsură, din 2007 gestionăm prin delegare de la APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit), plăţile destinate zonelor defavorizate, respectiv măsurile de agro-mediu.

Pentru implementarea acestor plati APIA dispune de un sistem informatic complex, răspândit la nivel naţional în aproape 300 de centre. Putem vorbi de un succes bazat pe îmbinarea între resursele umane dispuse la eforturi deosebite şi sistemul tehnic. Deţinem un mecanism de plăţi transparent, bazat pe cerinţele Europene şi care este permanent controlat.

ITT: Câţi bani mai avem la dispoziţie din fondurile Europene pentru agricultură?
FF: În 2013 vom ajunge la un pachet financiar din fonduri U.E. de peste 8 miliarde de Euro, care reprezintă aproximativ 30% din fondurile totale pe care România le are la dispoziţie. Cu tot ce vom plăti anul acesta pana la 31 decembrie, se atinge suma de 4.6 miliarde de Euro. Din cele 8 miliarde de Euro fonduri Europene, 3,65 miliarde de Euro reprezintă suma efectivă care a intrat pana în prezent în România.

ITT: De exemplu în acest an, cât vor primi fermierii noştri?
FF: În 2011 avem la dispoziţie pentru fermierii români circa 2,75 de miliarde de Euro, din care 1,8 miliarde Euro din fonduri Europene (FEGA si FEADR). Aşadar ei vor primi în jur de 100 de Euro pe hectar de la Uniunea Europeană şi circa 75-77 de Euro din bugetul naţional. Este cel mai mare sprijin din 2007 şi până în prezent pe care îl vor obţine fermierii pe suprafaţă. Ca obiectiv major, până la 1 decembrie 2011 peste 95% din fermierii români care s-au înregistrat în 2011 pentru obţinerea plăţilor pe suprafaţă vor fi pregătiţi pentru autorizare la plată, în condiţiile în care pentru plăţile din 2010 erau autorizaţi la 1 februarie doar 80% dintre fermieri.

ITT: Care este pragul care ne fereşte de penalizări?
FF: Pragul minim este de 95%. Am reuşit să plătim până în data de 30 iunie 2011, 97,77% din suma de 700,42 milioane de Euro reprezentând sprijin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat României pentru finanţarea schemelor de sprijin pe suprafaţă în cadrul campaniei SAPS 2010. Astfel, s-a depăşit cu 2,77% pragul minim de 95% stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 883/2006 şi s-au evitat astfel penalizările pentru plăţile întârziate. Plăţile efectuate au fost în valoare de 689,54 milioane de Euro, reprezentând plată SAPS, pentru un număr de 1.088.279 fermieri, în timp ce plăţile naţionale directe complementare (PNDC1) în cadrul campaniei 2010 au depăşit 304,5 milioane Euro.

ITT: Aţi putea spune că sunteţi instituţia care a atras cei mai mulţi bani, nu?
FF: Este posibil, nu ne-am evaluat intr-un context cu toate instituţiile care au atribuţii în absorbţia de fonduri din bugetul UE, dar procentele de absorbţie sunt foarte ridicate (99%), cu tendinţa spre un procent de 99,8%, pentru că un procent de 100% nu este greu de realizat şi este atins de 2-3 state in UE. Anul trecut ne-am aflat printre primele cinci ţări Europene din acest punct de vedere. Aceasta este în sine o performanţă absolut remarcabilă. România este a doua ţară din Europa ca număr de fermieri (1,2 milioane), iar suprafaţa agricolă de 9.6 milioane hectare este dintre cele mai mari din Europa (comparabilă cu a Germaniei, Spaniei, Italiei), ceea ce implică un volum enorm de date ce trebuie gestionat.

ITT: Dar la început au existat unele probleme în absorbţia fondurilor…
FF: Da, e adevărat. În 2007 când a început plata subvenţiilor, România nu era pregătită. Ce înseamnă asta? Nu exista o corelaţie a datelor noastre din sistemul de identificare a parcelelor cu cele aflate în sistemul cadastral. Astfel, din 2006, APIA şi-a făcut singură o bază de date cu imagini de terenuri, transpusă ulterior în sistem. Ulterior, începand cu 2010 s-a definitivat acţiunea prin crearea unui sistem de depunere electronică, astfel că fiecare fermier îşi poate vedea acum propria exploataţie în format electronic. A trebuit să redefinim şi comunicarea cu autorităţile locale, care au înţeles necesitatea informatizării registrelor agricole din primării, un alt obiectiv major la scară naţională, pe care îl susţinem prin Ministerul Administraţiei şi Internelor. Odată creat acest registru electronic, printr-o conexiune securizată putem căpăta informaţii legate de drepturile de utilizare ale fermierului. Este o acţiune de mare amploare, care a fost demarată şi care trebuie încheiată până în 2014, odată cu elaborarea noii politici agricole comune la nivel European.

ITT: Cum ştiţi dacă plăţile au fost făcute corect sau nu?
FF: Există un sistem permanent de control, atât intern, cât şi din partea Uniunii Europene. Este vorba de mecanismul de verificare încrucişată între ceea ce au declarat fermierii şi suprafaţa de referinţă standardizată. Practic, prin acest mecanism se asigură controlul asupra eventualelor nereguli. Dacă există o discrepanţă între cererile fermierilor şi ceea ce există efectiv pe teren şi este înregistrat, sistemul ne alertează. Astfel, este nevoie de rezolvarea acestei alerte, după care plăţile pot fi făcute. Controalele pe teren trebuie să reflecte ceea ce este în sistem. Oamenii au acceptat din ce în ce mai mult acest lucru, pe măsură ce au văzut că, acceptând controalele şi reglementându-şi situaţiile, apar din ce în ce mai puţine penalizări.

ITT: Cât de greu a fost pentru fermieri să accepte un sistem informatic cu ajutorul căruia să-şi depună electronic cererile?
FF: Nu a fost ceva foarte dificil, din fericire, dar nu putem spune ca nu au fost şi excepţii. Oamenii au acceptat totuşi destul de rapid noile tehnologii pentru că acestea au fost explicate şi argumentate şi au înţeles perfect avantajele sistemului de depunere electronică a cererilor. Practic, proiectul acesta a fost demarat în 2009. În 2010 am avut o ţintă de 60%, pentru că atât puteam suporta noi ca resurse hardware şi umane, iar în 2011 am implementat depunerea electronică la aproape 100% din fermieri. Aceasta demonstrează un imens succes din partea României, pentru că încă există state, mai avansate ca România, unde beneficiarii nu au acceptat un astfel de sistem informatic. Omologii noştri din Franţa sau Italia doresc să afle cum România a reuşit un asemenea grad de acceptare.

ITT: Aveţi legătură cu alte sisteme Europene?
FF: Negreşit. Sistemul nostru ţine cont de orice modificare legislativă pe care are obligaţia să o implementeze. Dacă nu ne adaptăm din punct de vedere al funcţionalităţilor de sistem, riscăm o suspendare a plăţilor Europene.
Cu Franţa avem o relaţie bilaterală extrem de solidă şi datorită unor similitudini în ceea ce priveşte peisajul agricol, în egală măsură cu Polonia, Ungaria, Austria, Spania, Italia, ţări cu care în 2010 şi 2011 s-au încheiat protocoale de colaborare care permit libera circulaţie de informaţii instituţionale, esenţiale pentru o activitate specifică de calitate. În permanenţă s-au căutat elemente de convergenţă între noi şi diverse state membre ale UE. În altă ordine de idei, dacă la început eram pionieri în domeniu, acum îi învăţăm noi pe alţii. Am fost solicitaţi de instituţii de profil în curs de creare din Moldova, cu care există şi un protocol de colaborare foarte solid, care îşi produce efectele de 2 ani deja, iar de 1 an şi cu Turcia etc.

ITT: Dacă vrei să beneficiezi de subvenţii ce trebuie să faci ca fermier?
FF: Înainte de toate trebuie să lucreză pământul şi să ai cel puţin 1 hectar de teren agricol utilizat. Acel hectar trebuie să fie compus din parcele de minim 0,3 hectare, iar la plantele permanente, de tip livezi, păşuni etc., se acceptă şi parcele de 0,1 hectare. La ora actuală sunt 9,7 milioane hectare care ajung în baza noastră de date, care foloseşte principiul pretipăririi pentru anul următor. Pe viitor ca instituţie ne dorim următorul algoritm: atunci când fermierul a venit la APIA, îşi primeşte şo verifică, respectiv acceptă sau modifică datele pretipărite din campania anterioara, i se verifică datele de buletin, încă valabile, i se verifică contul bancar, i se verifică dreptul de utilizare prin încrucişare cu Registrul agricol de la primărie, iar dacă şi informaţiile cadastrale vor fi finalizate, i se va face verificare încrucişată şi cu acestea pentru suprafeţele de teren declarate.

Acesta este sistemul integrat, axat pe beneficiar, unde sistemele informatice ale instituţiilor interacţionează pentru ca beneficiarul final să nu aibă niciun fel de probleme. Eu sunt adeptul continuării acestei tehnologizări, pentru că fără ea pur şi simplu nu se poate asigura calitate, transparenţă, corectitudine şi în final plata la timp.

ITT: Cum ajung banii la fermieri?
FF: Înainte de 2007, banii ajungeau către fermieri prin mandat poştal sau de la direcţia agricolă locală. După 2007, fără excepţie fermierii au trebuit să prezinte la APIA un cont bancar activ.

Majoritatea sunt acum posesori de card bancar. Mai mult, intenţionăm să avem cu sistemul bancar o conexiune electronică directă vis-a-vis de transmiterea informaţiilor financiare, pentru că încă se lucrează la nivel de fişier Excel. Câştigurile esenţiale sunt clare: viteza, securitatea şi corectitudinea suplimentară a plăţilor. Pentru a veni în sprijinul fermierilor în perioada premergătoare plăţilor cf Reg. UE, s-a demarat un mecanism de creditare încheiat cu băncile, prin care fermierii pot primi un avans din fondurile Europene pe care urmează să primească din toamnă.

ITT: În noul pact pentru agricultură se vorbeşte mult de hrana ecologică. Cum reuşiţi să atingeţi acest deziderat?
FF: Agricultura ecologică se bazează pe obiective şi principii menite a minimaliza impactul omului asupra mediului înconjurător. Din acest an noi avem avem un pachet ecologic, care vizează tocmai agricultura ecologică. Este vorba de plăţi delegate la APIA de la APDRP, din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală). Ca atare, toate elementele conceptului de agricultură durabilă, care include conceptul de agricultură ecologică, trebuie respectate. Probabil că întregul proces va fi încheiat atunci când şi alte instituţii publice vor avea puse la punct bazele de date la care noi să ne conectăm. Nici un sistem nu poate face performanţă fără interoperabilitatea datelor. Sistemul IT de la APIA este într-o continuă transfomare şi modernizare.

În iulie 2011, performanţele soluţiei IT implementată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) au fost recunoscute în cadrul competiţiei internaţionale Computerworld Honors Program, care s-a desfăşurat recent la Washington DC. Astfel, SIVECO Romania a primit medalia de Laureat 2011 pentru capacitatea de a crea tehnologii care produc schimbări pozitive în societate. Medalia are inscripţionată misiunea acestei competiţii “În cautarea noilor eroi” şi a fost acordată la categoria “Emerging Technology”.
În martie 2010, în cadrul competiţiei European IT Excellence Award 2010, SIVECO Romania a fost desemnată câştigătoare la categoria “Vertical Market”, pentru sistemul IT dezvoltat la APIA. Iar în 2009 SIVECO Romania a fost una dintre puţinele companii din toată lumea care a fost nominalizată în finala concursului anual organizat de către International Project Management Association, pentru proiectul dezvoltat la APIA.