Fără limite de integrare

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a primit recent un premiu pentru sistemul informatic implementat (SIUI) în cadrul unui important concurs internaţional de management de proiect, la categoria proiecte mari. Domnul Marius Stupu, director CNAS, a discutat cu IT Trends despre importanţa acestui premiu dar şi despre acţiunile viitoare ale Casei de Sănătate.

IT Trends: Cum percepeţi acordarea unui asemenea premiu?

Marius Stupu: De principiu, astfel de distincţii se acordă post factum, adică după ce ai depus îndeplinirea etapelor de management al implementării unui proiect, le-ai terminat şi din acel moment începe evaluarea. Asta înseamnă că anul viitor va fi eventual vorba de alt proiect, altă evaluare şi aşa mai departe.

ITT: Alt proiect tot în cadrul SIUI?

MS: Aici e vorba şi de un pic de intepretare. Din punctul meu de vedere, dacă vorbim de e-prescripţie, de pildă, SIUI oferă cadrul acestui instrument informatic de reglementare a relaţiilor contractuale dintre furnizori şi Casa Naţională privind decontarea serviciilor medicale, iar prin introducerea reţetei electronice medicale se completează portofoliul de module al SIUI cu încă o funcţionalitate nouă, oarecum distinctă, dar legată de baza care a format SIUI. Această bază este legată de asigurat şi de tot ceea ce decurge din acest statut.

ITT: Dar în cazul reţetei electronice discutăm şi de o altă reţea, anume reţeaua farmaciilor…

MS: Nu e chiar aşa, pentru că farmaciile raportează şi în ziua de astăzi în SIUI. Relaţia există, dar nu cuprinde încă toate elementele traseului de la prescrierea reţetei până la ridicarea medicamentului din farmacie de către asigurat. Deocamdată, farmaciile doar raportează medicamentele care au avut elemente de compensare, iar noi le credem pe cuvânt. De fapt, aici e problema. Relaţia medic prescriptor – asigurat – farmacist este o relaţie închisă, rezultanta fiind un indicator de care noi trebuie să ţinem seama fără să-l mai putem controla. Momentul introducerii reţetei electronice declanşează, de fapt, intrarea în joc a Casei Naţionale ca factor de monitorizare a traseului de la medicul prescriptor la asigurat. Când intervine elementul electronic, dispare posibilitatea existenţei reţetelor false în sistem. În opinia mea, e-prescripţia nu va elimina total fraudele, dar limitarea va fi evidentă.

ITT: În momentul apariţiei reţetei electronice, vor fi luate în considerare şi medicamentele prescrise la liber?

MS: În principiu da, dar interesul nostru se restrânge deocamdată la cele care conţin elementele compensării, deoarece avem o relaţie de tip decontare doar pe partea de medicamente compensate. Casa Naţională nu reglementează norme specifice pentru medicamente care nu sunt cuprinse în listele de medicamente compensate.

ITT: Ar putea fi vorba de o extindere în acest sens în viitor? Ne referim la scopuri statistice privind starea de sănătate a populaţiei…

MS: Starea statistică poate fi evaluată din scrierea reţetelor. Aspectul care ne interesează pe noi este eliberarea medicamentelor, ceea ce ştim sigur că a ajuns la pacient. Ce scrie medicul pe o reţetă este una, dar dacă medicul scrie ceva pe reţetă farmacistului fără ca asiguratul să ştie, intrăm în cu totul altă zonă. De aceea, în această ecuaţie, un element fundamental va fi cardul de sănătate, pentru că acest card va autentifica existenţa asiguratului şi va asigura prezenţa CNAS ca factor de corectitudine al vectorului prescriere – eliberare medicamente. Asiguratul se prezintă la medic, medicul va prescrie electronic în sistem on-line, pentru că altfel nu va avea cum, chiar dacă va mai exista o perioadă de tranziţie în care va mai circula şi hârtie, după care asiguratul se va duce la farmacist şi va prezenta cardul propriu, care va permite autentificarea în sistem, farmacistul eliberând numai în prezenţa asiguratului sau împuternicitului acestuia prin intermediul cardului de sănătate medicamentul prescris. Mai există metode de fraudare, date de diferenţele de preţ între medicamente, chiar dacă substanţa activă de bază este aceeaşi.

ITT: Aţi introdus, iată, şi elementul card de sănătate în discuţie. Va fi acest card un obiect personal, de uz individual, al fiecărui cetăţean?

MS: Da, ne dorim acest lucru în sens cât mai larg. Cu toate acestea, pot apărea situaţii diverse în care o persoană se află în imposibilitate de a se autentifica ea însăşi cu acest instrument. Pot fi persoane care sunt imobilizate la pat, de pildă, şi au nevoie de medicamente. Vom crea mecanisme de delegare, acordate tot de către medicul prescriptor, pentru bolnavii care sunt nedeplasabili. Vom folosi buletinul şi cardul asiguratului, plus buletinul celui care ridică medicamentele ca mijloc de autentificare. Deocamdată este o analiză în curs, dar o modalitate va trebui să existe.

ITT: Ce orizonturi de timp au cele două proiecte, cardul de sănătate şi e-prescripţia?

MS: Cardul este un proiect al Casei Naționale. Proiectele de reţetă electronică şi de dosar electronic sunt cu bani europeni. Reţeta electronică este deja finalizată, există un câştigător care va fi anunţat, iar proiectul, de principiu, trebuie să se închidă la sfârşitul lunii mai a anului viitor. Cardul de sănătate este un proiect mai complex, chiar dacă e foarte aşteptat. Probabil că o să fie gata până la sfârşitul anului din perspectiva încheierii procedurilor de achiziţie, iar în primăvara anului viitor primele elemente de hardware şi software să intre în funcţiune. Probabil că de la jumătatea anului viitor va începe distribuţia acestor carduri. Realist vorbind, distribuţia este un proces care nu poate fi planificat cu rigurozitate. Se poate vorbi doar despre începutul procesului şi despre activităţi de campanie pentru ridicarea acestui card de către populaţie, dar în niciun caz nu se poate estima momentul terminării acestui proces. Noi credem însă că distribuţia are şanse să se încheie la jumătatea anului 2013.

ITT: Poate să fie întârziat acest proces de contestaţii?

MS: Da, e o problemă destul de delicată aici. În procesul propiu zis al achiziţiei publice pentru toate proiectele noastre am constatat comportamentul neloial şi abuziv al unor companii care păreau interesate de aceste proiecte în sensul participării lor, dar în final nu aveau ca scop decât blocarea acestui proces, sugerând din comportamentul lor interese meschine. Nu ne interesează deloc interesele şi negocierile lor din spatele uşilor închise, constatăm doar cu amărăciune că interpretarea abuzivă şi tendenţioasă a noţiunii de transparenţă (şi pe alocuri chiar cu ajutorul reglementărilor specifice achiziţiilor publice, care din punctul nostru de vedere dezavantajează în unele cazuri net beneficiarul) suntem tot timpul pe punctul de a pierde fondurile europene pentru care am depus eforturi uriaşe ca să le atragem. De remarcat că toate acestea se petrec doar pentru a satisface ambiţiile mărunte ale unor companii care nu au înţeles că vremea „tunurilor” şi a afacerilor clădite pe vechile structuri a trecut.

ITT: Puteţi să ne spuneţi mai multe despre unificarea bazelor de date?

MS: Da, unificarea a implicat două faze. Prima fază s-a încheiat la jumătatea acestui an prin centralizarea tuturor bazelor de date de la nivelul judeţelor într-o bază de date centrală in sistem on-line. Actualmente, toate serviciile furnizate de furnizorii de servicii (medici, farmacişti etc.) se înregistrează direct în baza de date, on-line, se produce autentificarea cu certificat digital, totul la nivel naţional. A doua fază o reprezintă integrarea bazelor de date şi la nivelul Caselor de Sănătate ale Armatei şi Justiţiei şi Casei Transporturilor. Până în prezent, din punct de vedere tehnic, trebuia să luăm în considerare doar raportările primite de la aceste Case. Odată cu începutul anului viitor, şi aceste baze de date vor fi integrate în SIUI. Separarea nu mai poate fi posibilă, întrucât cel care decontează, respectiv CNAS, trebuie să ştie permanent care este situaţia reală a raportărilor. Până la urmă, treaba noastră este să administrăm fondul tuturor asiguraţilor, indiferent de profesia sau statutul lor.

ITT: Revenind la premiul primit în Australia, care a fost competiţia?

MS: Premiile şi decoraţiile vin, din punctul meu de vedere, dintr-o cultură americană, în cadrul căreia există mare sensibilitate faţă de aşa ceva. În ceea ce mă priveşte, apreciez, dar sunt rezervat. Cu toate astea, înseamnă ceva faptul că într-o astfel de competiţie, în care au fost prezente cincizeci de ţări, şi s-au aplicat pentru 940 de proiecte, nu s-a auzit de ţări cu pretenţii, ci de România. Şi s-a auzit de două ori, pentru CNAS şi pentru proiectul de la Vamă. Sub acest aspect în mod clar distincţia primită a însemnat ceva, şi poate că la o particică din succesul nostru, al echipei CNAS, alături de colegii mei, am contribuit şi eu. Premiul primit de CNAS reprezintă, de fapt, şi altceva. Ani de zile proiectul SIUI a stat sub semnul unor permanente suspiciuni. În realitate, această opoziţie a venit din partea furnizorilor de servicii medicale, care au opus o mare şi îndârjită rezistenţă la schimbare. Faptul că am primit premiul pe cel mai mare şi mai controversat proiect informatic din România arată că detractorii noştri nu erau bine intenţionaţi şi nici nu operau cu elemente reale. Odată cu acest premiu, putem contracara oricând orice fel de contestaţii răuvoitoare, iar aceia care vor dori sa mai continue o vor face riscând să alunece în derizoriu. Oricum, avem, în sfârşit, o recunoaştere externă, independentă, asupra corectitudinii, beneficiilor şi eficienţei acestui proiect.

ITT: SIUI reprezintă o bază de date a populaţiei la nivel naţional. Cum s-ar putea fructifica acest lucru şi pentru alte activităţi la nivel naţional?

MS: Vedeţi, acum apare o situaţie nouă. Noi am avut iniţial ca scop crearea unui instrument informatic care să reglementeze relaţiile dintre noi şi furnizorii de servicii. SIUI este un instrument informatic, care înglobează o suită de norme specifice asigurărilor de sănătate. E adevărat că în spate s-a adunat o bază de date uriaţă. Integrarea instituţională a bazelor de date de la diverse instituţii nu este însă treaba noastră. Avem un minister al comunicaţiilor care ar trebui să reglementeze funcţionarea sistemelor informatice de la nivelul statului şi care, sperăm, se va ocupa şi de integrare. Noi ne-am făcut tema şi o vom face şi pe a altora. Ce vreau să spun aici? Suntem in plin proces de achiziţie cu fonduri nerambursabile pentru proiectul dosarului electronic al pacientului, care în principiu este un instrument informatic cu caracter puternic ştiinţific, ce excede partea de reglementări financiare, dar noi am dovedit că putem să facem multe lucruri si le vom face. Alt exemplu este cardul de sănătate, care include deja elemente necesare asiguratului în relaţie cu Casa de Pensii şi cu alte instituţii care ţin de sfera Ministerului Muncii şi cel al Transporturilor. Va fi un instrument pe care noi îl vom pune la mijloc în relaţia cu alte sisteme.

ITT: Bun, dar fiindcă aţi pomenit de dosarul electronic, îl vor putea folosi românii pe plan european?

MS: La acest nivel există un proiect care îşi doreşte să unifice toate dosarele electronice din toate ţările europene. Personal însă, am dubii că se va întâmpla aşa ceva prea curând. Pacienţii care vor dispune de dosar electronic vor putea, mai degrabă, să beneficieze de pe urma lui în mod individual, nu prin sisteme co-legate, ci prin faptul că li se va oferi un portal prin care să beneficieze de propriile analize medicale, mai exact cele care le vor fi puse la dispoziţie de către medici. Elementele care vor compune dosarul electronic al pacientului vor fi stabilite cu ajutorul lumii medicale mai exact la începutul anului viitor.

ITT: Luând ca exemplu încheierea de abonamente de către operatorii de telefonie mobilă, vor putea intra şi firme private în SIUI?

MS: Eu vă spun că mi-aş dori acest lucru, iar elementul tehnic pe care noi îl punem la dispoziţie, adică CIP-ul cardului de sănătate, are capabilităţi de includere de informaţii de la multe alte instituţii, cum ar fi bănci, operatori de telefonie etc. Practic, din acest punct de vedere, nu există vreo limită.