Performanţă prin cunoaştere

Voicu Diana | 13 Dec 2011

Diana Voicu este directoarea proiectului Economia bazată pe Cunoaştere (KEP – Knowledge Economy Project), un proiect de dezvoltare a comunităţilor locale prin intermediul instrumentelor IT&C şi a serviciilor cu valoare adaugata bazate pe acestea, finanţat cu fonduri provenind de la Banca Mondială. Acest exercitiu inovativ a schimbat deja modul in care mai mult de 1.8 milioane  de români interacţionează cu lumea, învată, comunică, colaborează, dezvoltă noi afaceri locale. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre starea actuală a proiectului, despre rezultate şi neîmpliniri, dar şi despre însemnătatea lui în perspectiva Agendei Digitale 2020.

IT Trends: Aţi emis recent un avertisment legat de stadiul actual al României digitale. Ce consideraţi că trebuie făcut urgent pentru îmbunătăţirea situaţiei?
Diana Voicu: Sunt mai mult de zece ani de când am participat la primele discuţii cu Comisia Europeană privind integrarea României în structurile UE din punct de vedere IT&C. Pe fosta iniţiativă eEurope 2005, apoi pe Agenda Lisabona 2010 şi acum pe Agenda Digitală 2020 s-au stabilit obiective şi ţinte de atins pentru fiecare stat membru. România, din păcate, nu a reuşit să atingă acele ţinte, chiar dacă, statistic am demonstrat că în mediul urban, România a atins unele dintre pragurile Europei. În ceea ce priveşte grupurile vulnerabile speciale de cetăţeni din zonele defavorizate, rurale, România nu avea performanţe bune iar asta însemna că media pe ţară era în permanentă scădere.

În aceste condiţii, MCSI a manifestat o permanentă stare de alertă în ceea ce priveşte generarea unei coeziuni la nivel naţional între diversele grupuri şi forţe sociale necesare acestui demers naţional de reducere a decalajului digital între rural şi urban. De pildă, au existat multe iniţiative care au vizat diverse grupuri ţintă şi au fost dezvoltate de anumiţi actori care, sigur, aveau şi o responsabilitate derivată din fişa postului pentru aceste grupuri ţintă. Eu, cel puţin, am ajuns la concluzia că putem demonstra că România e capabilă să ajungă acolo unde îi este locul, şi anume undeva la nivelul mediei europene, dacă aceşti actori conlucrează pe plan naţional. De aceea se pune foarte mult accent pe Agenda Digitală locală, în cadrul căreia depunem eforturi de a invita să ni se alăture alte  instituţii publice, fundaţii şi asociaţii de voluntari, lideri şi asociaţii ale studenţilor, marile corporaţii din România, care să fie implicate pe partea de politici CSR, plus forţa civică locală. Din păcate, din punct de vedere al acestei forţe sociale de mare greutate pentru indeplinirea actiunilor Agendei Digitale a Romaniei, increderea şi entuziasmul civic e limitat, ceea ce poate genera pe termen lung o întârziere a aplicării strategiilor propuse si agreate.

ITT: Sunteţi directoarea proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere. Se pot trage învăţăminte din acest proiect care să fie exportate către problematica Agendei Digitale 2020?
DV: Bineînţeles. Acesta este şi motivul pentru care am fost invitată să mă alatur echipei de forţe care conduce acest demers. Experienţa în cadrul proiectului EBC, poveştile de succes si bunele practici adunate in ultimii ani conduc spre o benefica expertiza in cadrul pilonului 6 al Agendei Digitale, cel de incluziune digitala.

Knowledge Economy este un proiect recunoscut naţional şi internaţional, obţinând 2 distincţii europene şi 4 mondiale.

Chiar recent ne-am întors de la Maastricht, unde am luat un premiu european de Best Practice, cu proiectul Knowledge Economy.  Sigur, o astfel de recunoaştere, alături de reputaţia măsurabilă deja dobândită pe plan local, a adus un plus de valoare unui proiect de succes. Suntem un exemplu care poate fi extins, deoarece este vorba de un proiect integrat şi multisectorial. În cadrul proiectului, lucram foarte strâns cu administraţia publică din mediul local, cu şcoli, cu biblioteci publice, cu mediul de afaceri, cu diverse grupuri sociale vulnerabile, dar în acelaşi timp interacţionând permanent şi cu alte proiecte şi initiaţive europene. Toată această sincronizare are ca scop facilitarea transferului de informaţie şi generarea de cunoaştere de la comunităţile-campion la comunităţile deprivate. Întotdeauna puterea exemplului primează, fapt demonstrat şi în cadrul proiectului pe care îl conduc.

ITT: Corect. Pot transmite comunităţile locale incluse în proiectul KEP un mesaj clar tuturor celor implicaţi în Agenda Digitală 2020?
DV: Cu siguranţă aceste comunităţi au ajuns la un nivel de cunoaştere şi expertiză la care pot transmite un mesaj coerent tuturor celor implicaţi în implementarea Agendei Digitale 2020. Comunităţile locale sunt mărturia vie a faptului că aceste concepte de colaborare, de proiect integrat, de întrajutorare, au prins viaţă. Noi vrem să folosim aceste comunităţi ca nişte incubatoare generatoare de informaţie şi cunoaştere, care pot găzdui şi alte comunităţi învecinate ce nu aparţin de proiectul nostru.  Şi aici vorbesc despre un ’knowledge hosting’, prin transmiterea de know-how către cei ce încă nu au acces la el.

Sau, mai departe, comunităţile din proiect pot deveni promotori. În cadrul unui efort naţional, pot exista chiar deplasări ale membrilor acestor comunităţi în teritoriile mai puţin avansate din punct de vedere al cunoaşterii, unde să facă cunoscute beneficiile aduse de accesul la cunoaştere, beneficiile aduse de colaborare şi de informaţiile de valoare adresate către grupurile ţintă.

ITT: Concret, cum ar putea să devină parte din proiect o comunitate care n-a fost până acum inclusă în el?
DV: Proiectul are o perioadă de viaţă determinată, până în 2013. Beneficiari sunt 255 de comunităţi locale, sau daca vreţi să fiu şi mai exactă, peste 1,8 milioane de cetăţeni, acoperind 20% din populaţia rurală a României. Vestea bună aici este că deja Asociaţia Comunelor din România împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor ne-a înaintat o solicitare de extindere a acestui proiect pentru încă 1000 de comunităţi. Mai mult, încercăm să apelăm şi la asistenţa din partea Băncii Mondiale, dar şi să creăm un orizont pe exerciţiul financiar 2014-2020 pe fonduri structurale. Am abordat deja Comisia Europeană, am explicat care sunt beneficiile proiectului şi am solicitat sprijin. În momentul în care am întrebat cum putem continua chiar şi cu o colaborare transfrontalieră, situaţia economică la nivel european si global a făcut să existe un interes mult mai mare pentru a reliefa impactul economic al proiectului. Uniunea Europeană a intrat într-o etapă mult mai pragmatică, lucru care trebuie bine înţeles şi în România. Interesul exprimat a fost faţă de posibilitatea proiectului de a veni cu un model sustenabil care să contribuie la depăşirea acestei crize şi care să poată fi replicat în toate statele membre UE. La nivel local, noi am strâns informaţii care demonstrează că pe parcursul celor patru ani de implementare a proiectului, comunităţi defavorizate socio-economic cu patru ani în urmă şi-au găsit actualmente o stabilitate şi un echilibru chiar în condiţii de criză. Practic, proiectul KBE a echipat aceste comunităţi cu competenţe, cu informaţii, cu parteneriate de afaceri, care generează avantaje competitive nu doar pe piaţa locală şi naţională, ci şi în afara ţării. Firme locale au început să exporte folosind Internetul, să găsească clienţi, furnizori şi partener. Sunt zeci de întreprinzători care au învăţat să scrie proiecte prin care au aplicat pentru fonduri europene sau de la Banca Mondială în vederea dezvoltării de afaceri care au generat locuri de muncă şi venituri.

ITT: Admiţând că nu va exista o dezvoltare a proiectului în anul care vine. Ce se va întâmpla cu el din 2013, anul în care se încheie oficial ciclul lui de viaţă? DV: Este o întrebare legitimă. Discutăm de un număr semnificativ de oameni care au fost angrenaţi în toţi acesti ani să participe activ, de la 9000 de cadre didactice şi aproape 90.000 elevi, până la 900 de antreprenori, 500 funcţionari publici şi bibliotecari, şi desigur 500 de forţe proprii (personal local), şi care au fost instruiţi conform modelului KEP pentru a dezvolta planuri de sustenabilitate pentru ca reţelele electronice ale comunităţii locale să livreze servicii pe o perioadă de cel puţin trei ani de zile după terminarea proiectului. Toate aceste lucruri s-au realizat cu scopul de a satisface anumite nevoi locale identificate riguros pe baza carora KEP a dezvoltat servicii inovatoare sau Smart Public Services, cum ne place nouă să le numim. Această exprimare nu are doar valoare semantică, paleta de servicii adaptate la cererea diversificată evoluând de la 9 în anul 2008 la 18 în anul 2011, incluzând şi servicii de web-design, asistenţă tehnică IT&C, consiliere pentru accesarea de finanţări, instruiri în domenii solicitate pe plan local sau servicii de promovare turistică care, odată livrate pe o masă critică de clienţi, generează o nouă nevoie şi o cerere continuă ce pot menţine serviciile în viaţă. În biblioteci, de asemenea, se poate vorbi despre  proiecte ce furnizează servicii culturale noi punând accent pe utilizarea sporită a IT&C pentru învăţarea de-a lungul vieţii şi incluziune socială.  La fel se va întâmpla şi cu şcolile unde deja se consolidează un grup profesional care utilizează metode inovatoare de predare în sălile de clasă, se dezvoltă parteneriate educaţionale, se folosesc instrumente on-line în activităţile extracuriculare. Folosirea tehnologiilor cunoaşterii pentru a produce beneficii economice şi la nivelul micilor întreprinzători a fost susţinută prin numeroase competiţii pentru dezvoltarea de activităţi inovative, granturi pentru inovaţie în afaceri, cursuri de antreprenoriat. Astfel de presiuni de jos în sus vor determina dezvoltarea mecanismelor deja existente şi după ce asistenţa din partea noastră va înceta.

ITT: Bun, dar poate o comunitate locală, care nu are o problemă financiară acută astfel încât să necesite asistenţă, să intre în proiect?
DV: Evident că da. Am gândit finalizarea a proiectului în 2012 exact din această perspectivă: cum putem să demonstrăm că nu ne vom opri la sistemul adresat doar celor 255 de comunităţi? Deja avem aderenţi, avem discipoli şi parteneri din sfera publică, unităţi administrativ-teritoriale care au forţă economică dar nu dispun de competenţele dezvoltate în cadrul KEP. Am proiectat un sistem de granturi care să susţină astfel de parteneriate pentru 2012 cu alţi actori decât cei din interiorul proiectului, pe nişte formule socio-economice clare. Mai exact, pentru servicii de agro-turism, pentru servicii de gen Job Club, de căutare a forţei de muncă, pentru servicii de creştere a competenţelor resurselor umane, şi pentru servicii de tip eGovernment local; şi în ceea ce priveşte educaţia, promovăm în acest moment ideea de proiecte inter-şcolare cu parteneri non-KEP, tocmai pentru a atrage în acest program şi alte comunităţi din mediul rural.

ITT: Putem vorbi şi de atragerea unor alte forţe sociale redutabile, cum ar fi Biserica, în cadrul acestui proiect?
DV: Da, şi eu sunt convinsă că de la intenţii la aplicare mai e foarte puţin. Am avut deja astfel de contacte şi am fost surprinsă să constat deschiderea Patriarhiei faţă de acest subiect. Mai mult, am fost chiar invitaţi de către Patriarhie să gândim proiecte comune. Asta înseamnă reputaţie şi speranţe, deoarece cultele sunt o forţă locală şi un formator de opinie. În acelaşi timp, pentru Culte este o cale de creştere a competenţelor în sensul livrării de informaţii pertinente către enoriaşi, dar si de diseminare a unui mesaj agreat in prealabil.

ITT: În proiect sunt incluse 255 de comunităţi locale. Unele dintre ele au reuşit să atragă fonduri din afara cadrului strict al proiectului. Ne puteţi da câteva detalii?
DV: Cel mai important lucru aici este demonstraţia clară a existenţei unui return-of-investment extrem de consistent. La prima vedere am avut o investiţie de 25 milioane de dolari în infrastructură şi competenţe care a reuşit să obţină impactul de depunere proiecte eligibile pentru fonduri structurale în valoare de 250 milioane de euro, într-un moment foarte neprielnic din punct de vedere economic. Mai exact, într-un moment în care există riscul ca multe comunităţi şi îşi piardă încrederea că fondurilor structurale pot contribui masiv la dezvoltarea comunitară, din moment ce nu finanţează  proiecte integrate. Ori valoarea fundamentală a proiectului KEP a fost abordarea care a cumulat forţe şi categorii de populaţie vizate în mod integrat. Noi i-am ajutat pe membrii comunităţii să gândească proiecte integrate din start, oferindu-le toate resursele necesare, inlcusiv cele umane. Acest lucru sunt convinsă că le va oferi lor forţa de a absorbi în continuare şi mai multe fonduri, chiar si atunci cand ei vor iesi de sub umbrela KEP. La fel de important este şi faptul că am lucrat chiar pe zona de agricultură şi zootehnie şi acum sunt sute de fermieri care dispun de o bulă de oxigen pe următorii  ani ca să reziste în comunităţi dezavantajate şi să dezvolte economia locală, contribuind prin afaceri gândite inteligent.

ITT: Cele 255 de comunităţi pot fi considerate ca o clasă de şcoală. Există premianţi şi codaşi?
DV: Spre deosebire de alte proiecte, noi nu am vrut ca proiectul KEP să fie considerat ca un dar, pe care toată lumea să-l primească de drept doar fiindcă vine de la Stat şi fiindcă reprezintă ceva cuvenit. Proiectul a însemnat o cursă pe parcursul ultimilor trei ani, în care toţi cei 255 de participanţi au fost asistaţi şi consiliaţi, şi nicidecum abandonaţi în momentele în care, poate, s-au mai împiedicat. Noi nu am vorbit niciodată în termeni de premianţi şi codaşi, ci doar de învingători. Toate comunităţile au pornit de la o linie de start comună, cu indicatori clari pentru fiecare comunitate – peste 35 indicatori precum parteneriate locale încheiate,  instruiri vocaţionale executate în punctele de acces la informaţie (PAPI),  agenti economici care utilizează marketing on-line . Indicatorii au fost măsuraţi constant, iar după trei ani de zile am făcut un bilanţ. Am văzut care sunt campionii şi care sunt comunităţile care încă mai au de muncă, şi am ajuns la concluzia că pentru o parte din comunităţi există un decalaj de performanţă consistent, care trebuie sancţionat. Cu girul comitetului de coordonare a proiectului am decis ca sancţiunea să fie eliminarea din proiect. Ca atare, din 255 am rămas actualmente cu 229 de comunităţi cu care continuăm iniţiativele propuse în 2012 şi 2013.

ITT: În final, care este mesajul cheie pe care dumneavoastră si proiectul KEP doriţi să-l transmiteţi tuturor forţelor interesate dezvoltării competenţelor în grupurile vulnerabile, pe zonele defavorizate?
DV: Exemplul KEP, lansat in anul 2005, arată că rezultatele concrete pentru comunităţi se pot obţine doar cu abordări integrate care să ţină seama de toate aspectele, de la (in)existenţa infrastructurii de comunicaţie şi până la resursele şi posibilităţile locale concrete de dezvoltare de afaceri, generare de locuri de muncă, cu accent pe instruire şi transfer de cunoştinţe, monitorizate atent şi continuu faţă de un set de KPI-uri specifice.

Acest mod de lucru este şi cel identificat de Agenda Digitală 2020 ca fiind modelul de structură al initiativelor la nivel local, naţional sau transfrontalier.

Eficienţa proiectelor punctuale, având doar componentă IT de exemplu, este mult redusă, căci ele adresează mai puţin sustenabilitatea economică pe termen mediu şi lung. Niciodata nu voi afirma ca am antrenat forte suficiente in aceste directii, dar intotdeauna voi chema la arme pe toti cei interesati sa ni se alature în acest demers ambiţios pentru performanţă prin cunoaştere.

Cursurile Agora

Alege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferinta
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 1 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 1 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: București
  • Când: în curând
  • Info: 2 zile
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 1 day course
Participa la curs
Cursul Agora

Cea mai recentă conferinţă Agora

12 decembrie 2017

Data Centers & IT Infrastructure Management

Data Centers & IT Infrastructure Management

Viitorul este în cloud, mobil și social. Fenomenul Internet of Things devine și el realitate. În 2020 pe glob vor exista 50 de miliarde de dispozitive, care vor produce 35 zettabytes de [...]

 
Fii la curent cu ultimele noutati agora.ro!