O mutare cu valoare de simbol

Alexandru Lăpușan | 17 Jul 2018

Firma românească Zitec şi-a mutat recent sediul într-o clădire de birouri nouă şi inteligentă. Conform lui Alexandru Lăpuşan, unul din fondatorii firmei, mutarea are un scop care trece cu mult dincolo de nevoile imediate de business şi vizează chiar planurile de dezvoltare multilaterală ale oamenilor care fac parte din echipă.

Cel mai important eveniment din viaţa firmei dumneavoastră în ultima vreme a fost mutarea într-un nou sediu. De ce aţi simţit nevoia de asta?

În primul rând locaţia în care ne aflam de şase ani devenise neîncăpătoare. Acolo n-am fi putut găzdui mai mult de 150-160 de oameni, aşa că venise momentul să ne gândim la un nou spaţiu unde să putem creşte. Actualmente suntem peste 140 de oameni în acest spaţiu, însă el ne permite creşterea echipei până la 190 de oameni. Nu ne propunem să ajungem la acest număr în acest an, ci vom creşte în funcţie de oportunităţile de pe piaţa muncii, dacă vom identifica potenţiali colegi potriviţi, şi, de asemenea, o să accelerăm procesul atunci când piaţa o va cere. În secundar, ne doream şi o locaţie mai bună din punct de vedere al accesului, iar aici suntem chiar lângă gura de metrou, ceea ce e convenabil într-un Bucureşti din ce în ce mai sufocat de trafic. Nu în ultimul rând, clădirea de aici, din Timpuri Noi, este o clădire modernă, inteligentă şi foarte eficientă.

În ultimii ani s-a dezvoltat mult conceptul de muncă de la distanţă. Nu ar fi fost asta o variantă avantajoasă pentru dumneavoastră?

Este o variantă care sună foarte bine. Există şi firme, mai ales mari, care merg varianta asta. Pentru noi ca echipă sunt mult mai importante cultura şi modul de colaborare. Să dau un exemplu aici: Să presupunem că formezi o echipă pentru un proiect nou. În principiu te gândeşti la câţiva seniori, ceva mai mulţi oameni la nivel mediu de expertiză şi nişte juniori. Ei bine, echipa asta lucrează integral de acasă. Garantat, rezultatele ei vor fi foarte proaste. De ce? Deoarece la o astfel de dimensiune de echipă necesită foarte multă comunicare, care nu poate fi formalizată printr-o întâlnire o dată pe săptămână. Echipa se sudează prin comunicare informală permanentă, în pauze de masă, la o bere după sfârşitul programului etc. Noi punem preţ pe modul de lucru împreună, pentru că astfel putem crea echipe omogene şi sudate. În plus, noi facem de câţiva ani investiţii în zona de instruire în comunicare pentru personalul tehnic. De ce? Deoarece aici sunt cele mai mari probleme. Programatori buni găseşti în România, însă găseşti mai greu oameni dispuşi să formeze echipe, şi atunci trebuie să investim în modalităţi de a face oamenii să înţeleagă că o echipă de trei este mai puternică decât un om singur. Este un element extrem de important. Am avut colegi care au lucrat o vreme de acasă, dar care au preferat sa se alăture unei echipe fizice, deoarece după o vreme au simţit acut nevoia de interacţiune socială.

Cum abordaţi în cadrul firmei problematica egalităţii de gen?

Din punct de vedere al activităţilor desfăşurate aici, nu văd cum diferenţele biologice legate de sex ar putea să producă efecte. Avem colege în zona de programare, avem colege manageri de proiect, avem colege care se ocupă de resurse umane, dar avem şi colegi care se ocupă de resurse umane. Proporţiile într-adevăr variază între aceste specializări, dar asta din pricina culturii noastre naţionale. Tendinţa a fost tot timpul ca băieţii să fie trimişi spre studii inginereşti şi fetele către economie sau altele. Vina este doar a generaţiilor trecute şi nu a diferenţelor de aptitudini. De asemenea, partea de discriminare este ca şi inexistentă.

Ce calităţi căutaţi la un potenţial candidat pentru Zitec?

În primul rând ne interesează potrivirea culturală, şi pe asta se axează primul interviu. Apoi este evident că este nevoie de baze tehnice şi de dorinţa de învăţare. Asta verificăm la un al doilea interviu. Cineva care poate nu ştie foarte multe, dar a început recent este binevenit în echipa noastră. Cineva care are carenţe majore la chestiuni de bază şi este programator de cinci ani înseamnă că are nişte probleme. Revenind la partea culturală, este foarte importantă atitudinea. Sunt importante flexibilitatea, dorinţa de a asculta, dorinţa de a face parte din echipe. În plus, noi derulăm proiecte în zona de dezvoltare personală, sub formă de mentorship, astfel încât oamenii să devină mai buni faţă de ei înşişi. Este şi o modalitate de sudare a relaţiilor în echipe, dar şi de prevenire a unor probleme legate de nemulţumirile personale, care pot duce la decizii iremediabile.

Cât mai contează, în atari condiţii, salariul ca element singular de motivare?

Salariul rămâne permanent un element de motivaţie. Aici intervine şi un aspect important legat de cultura tradiţională românească. De pildă, un salariu mai mare înseamnă de multe ori şi angajarea într-un credit pentru o casă, ceea ce înseamnă crearea unei obligaţii. Cu toate astea, mulţi dintre cei care au plecat de la noi ca să lucreze în străinătate au făcut-o din cu totul alt motiv: îşi doreau un mediu de viaţă mai bun pentru copiii lor. Oamenii pleacă la firme mari din oraşe occidentale şi pentru salariul mai mare, dar mai ales pentru faptul că acolo pot duce o viaţă mult mai firească din punct de vedere uman. De aceea, noi nu putem decât să sperăm că şi în ţara aceasta condiţiile de viaţă vor ajunge la normalitate.

Cum procedaţi în recrutarea de talente din zona universitară?

Această zonă este în general sub apanajul firmelor mari, care îşi permit să dezvolte laboratoare dedicate. Pentru firmele mai mici, implicarea se face mai degrabă la nivelul susţinerii anumitor cursuri şi seminarii şi al realizării unor colaborări cu facultăţile de interes. În facultate poate că nu poţi să compari cât de interesante sunt firmele. Noi am reuşit să fim cunoscuţi în rândul facultăţilor cu componentă tehnică din Bucureşti. După doi ani de studii în această zonă am constatat că suntem în top zece angajatori preferaţi pentru studenţi, ceea ce constituie o supriză plăcută, având în vedere numele extrem de mari care sunt în aceste topuri. Am dezvoltat şi programe de internship în acest sens.

Este clar că o creştere a numărului de angajaţi depinde, în ultimă instanţă, de dezvoltarea afacerii în sens financiar. Vă bazaţi pentru viitor, în acest sens, mai mult pe piaţa locală decât pe cea externă?

Poate fi socotit un paradox, dar în ultimii doi ani noi am reuşit să ne dezvoltăm în special datorită pieţei locale. Dacă noi tradiţional lucram exclusiv pentru afară, acum lucrăm în proporţie de 60% pentru clienţi de pe piaţa locală. Firmele româneşti au început să înţeleagă că au nevoie de anumite automatizări pe partea software şi au înţeles că acest serviciu nu e ieftin, deoarece programatorii nu sunt ieftini. A durat ceva ca să ajungem la un asemenea nivel. Cred că acum multe firme au ajuns în punctul în care au realizat că au nevoie să se reinventeze prin automatizare ca să supravieţuiască în viitor, chiar şi pe piaţa locală, darămite dacă au activitate şi pe pieţele externe. Noi lucrăm împreună cu clienţii pentru a vedea ce anume fluxuri de automatizare au nevoie ca să fie pregătiţi de viitor. Zitec nu are pachete software off-the-shelf, aşa că trebuie să lucrăm împreună cu clienţii în zona de consultanţă. Uneori nu vindem servicii clienţilor, ci pur şi simplu construim încredere. De aceea, pe zona de cloud, de exemplu, am ajuns să fim singurul partener tehnic autorizat şi pentru Amazon AWS, şi pentru Microsoft Azure, şi pentru Google Cloud. Nu poţi să mergi şi să recomanzi tot timpul un ciocan, pentru că poate problema nu e un cui.

Cât de tare este încrustat conceptul de fidelizare în structura organică de funcţionare a firmei?

Pentru noi treaba asta nu prea a fost o opţiune. Zitec a debutat ca o echipă tehnică, care a învăţat să facă vânzări şi customer care comiţând şi greşeli. Prin urmare, am învăţat totul pe parcurs. Ne-am dezvoltat mai ales pe baza recomandărilor clienţilor pe care îi aveam, aşa că nu prea am fost nevoiţi să mergem şi să vânăm clienţi cu tot felul de promisiuni, ca în cazul altor firme.

Da, dar aţi lucrat mai ales pentru afară...

Cel mai vechi client al nostru este Amadeus România, cu care lucrăm de cincisprezece ani. Un alt client, cu care lucrăm încă de la înfiinţare, este Paravion România. Asta înseamnă să fii împreună cu un client şi la bine şi la rău. Da, am pierdut clienţi care nu au înţeles care este valoarea unui software bun. Unii dintre ei înţeleg în cele din urmă şi vin înapoi. Alţii, care caută tot timpul doar ce e mai ieftin, nu sunt clienţi interesanţi pentru noi.

Care sunt zonele de dezvoltare pentru Zitec în termeni de domenii de activitate?

Pe noi ne interesează în special domeniul fintech, atât pe piaţa externă cât şi pe piaţa locală. Şi asta deoarece automatizarea software constituie o oportunitate imensă aici. În ultimii trei-patru ani am reuşit să avem clienţi foarte mari în acest domeniu. Alte zone de interes sunt zona de logistică, cea de turism şi cea de e-commerce.

Internet of Things?

Mai puţin pentru noi. Sunt alte firme în România care au reuşit să exploateze nişa aceasta. Noi am avut un proiect aici, dar care nu a avut un succes prea mare aici. Recunosc că este o zonă cu un potenţial imens, dar nu ne dorim chiar să ne ocupăm de toate.

Unde vedeţi firma în următorii doi-trei ani?

O văd crescând ca şi portofoliu în special pe pieţele externe. Mă refer în special la Marea Britanie, deoarece această piaţă are ca avantaj o mai mare deschidere către România. La asta se adaugă comunitatea românească în creştere de acolo. Asta nu înseamnă că nu ne dorim clienţi de pe alte pieţe. Avem prezenţă actualmente pe 15 pieţe externe. Ne dorim să creştem mai puternic segmentul de business development activ. Ne-am crescut departament specializat în licitaţii internaţionale. Am şi câştigat licitaţii în Marea Britanie, Irlanda şi Malta. Procesele de licitaţii de acolo înseamnă un joc corect, spre deosebire de piaţa locală. De asemenea, am format zece consorţii internaţionale, incluzând facultăţi locale şi străine, precum şi firme străine, cu care am depus zece proiecte pentru programul Horizon 2020 de dezvoltare produse proprii, deoarece vrem să ieşim din zona strictă de servicii şi vrem să dezvoltăm o zonă de produse proprii. Actualmente avem unul deja lansat, Regista, care se vinde în peste 150 de primării din România. În această toamnă vom lansa un produs destinat zonei de resurse umane.

Vă ajută pentru acest scop asociaţiile profesionale, cum ar fi ANIS?

Da, există planuri în acest sens. Este şi motivul pentru care eu am candidat la o poziţie de vicepreşedinte în cadrul asociaţiei. Trebuie să dezvoltăm zona antreprenorială şi zona civică de implicare a oamenilor în proiecte bazate pe voluntariat, iar IT-ul dovedeşte o mare disponibilitate în acest sens.

 

Cursurile Agora

Alege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferintaAlege conferinta
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 1 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 1 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: București
  • Când: în curând
  • Info: 2 zile
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora
  • Unde: Bucharest, Romania
  • Când: în curând
  • Info: 2 day course
Participa la curs
Cursul Agora

Cea mai recentă conferinţă Agora

12 decembrie 2017

Data Centers & IT Infrastructure Management

Data Centers & IT Infrastructure Management

Viitorul este în cloud, mobil și social. Fenomenul Internet of Things devine și el realitate. În 2020 pe glob vor exista 50 de miliarde de dispozitive, care vor produce 35 zettabytes de [...]

 
Fii la curent cu ultimele noutati agora.ro!