Calin Mustăreaţă, Director General, Magna Development

Din 2007, fondurile structurale sprijină întreprinzătorii români care au o idee fezabilă sau o afacere profitabilă să îşi ducă la capăt planurile de dezvoltare, prin intermediul finanţărilor nerambursabile. Aproape 20 de miliarde de euro se află la dispoziţia românilor capabili să îi utilizeze astfel încât decalajul dintre nivelul României şi al Uniunii Europene să fie tot mai redus.

Totalul fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007-2013 este de peste 30 miliarde de euro din care 19,667 de miliarde reprezintă fondurile structurale şi de coeziune, restul reprezentând alocări financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a economiei rurale. Principalele domenii care se pot finanţa cu fonduri structurale în următorii şapte ani sunt: antreprenoriat şi noi tehnologii, cercetare şi inovaţie, cultură, educaţie, energie, infrastructura de transport, IT, regenerarea urbană, servicii publice, sprijin pentru întreprinderile mari, turism, formare profesională, dezvoltare locală, incluziune socială, infrastructura de sănătate, sprijin pentru IMM, mediu, demararea unor noi afaceri. Nu se finanţează siderurgia, construcţia de nave, industria carboniferă, fibre sintetice, transporturi, real estate/housing, retail. "Siderurgia este deja dezvoltată şi nu mai este o cerere la nivel european, construcţiile de nave şi industria carboniferă sunt poluatoare şi implică şi consumarea resurselor, iar în ceea ce priveşte housing-ul şi retail-ul se pleacă de la premisa că sunt de interes public atât de mare încât privaţii şi le vor finanţa întotdeauna singuri şi nu vor avea nevoie de finanţări", explică Călin Mustăreaţă, Director General, Magna Development.

Fondurile structurale şi de coeziune sunt alocate în funcţie de Produsul Intern Brut pe locuitor al regiunilor din România, raportat la media comunitară, cu scopul de a impulsiona creşterea economică şi socială în statele membre.

Pentru creşterea gradului de absorbţie, a vitezei de absorbţie şi a calităţii efectelor obţinute în urma investiţiilor, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) susţine opinia potrivit căreia parteneriatul public-privat în elaborarea de programe şi proiecte de finanţare şi crearea de unităţi de management a proiectelor este soluţia care va oferi rezultatul optim. Această poziţie este argumentată prin faptul că 80% dintre specialiştii în domeniul proiectelor nu lucrează în administraţia centrală sau locală, ci în universităţi, centre de cercetare, societăţi de consultanţă, institute de proiectări, fundaţii, organizaţii patronale şi sindicale. De asemenea, organizaţiile sindicale şi patronale, reprezentative la nivel naţional, ar trebui să primească statutul de autoritate de management sau organism intermediar pentru programele operaţionale, se arată într-un material al CNIPMMR. Reprezentanţii CNIPMMR mai susţin şi realizarea unei baze naţionale de informaţii privind specialiştii şi organizaţiile competitive şi performante în domeniul elaborării de proiecte, gruparea specialiştilor pe domenii, realizarea de traininguri destinate beneficiarilor precum şi realizarea sub patronajul Guvernului României a unui site centralizat pentru fondurile structurale şi punerea în funcţiune a unui serviciu de tip telverde prin intermediul căruia să se furnizeze informaţii despre Fondurile Structurale şi modalitatea de accesare a acestora.

Procedura de accesare a fondurilor structurale conţine elemente noi în ceea ce priveşte elaborarea documentaţiei. "Seamănă cel mai bine cu SAPARD, dar sunt alte cerinţe, alte ghiduri, alte documente care se cer. Diferenţele sunt semnificative - până acum nu s-a cerut analiza cost-beneficiu decât la proiectele ISPA care aveau valoare mare, acum se cere la toate. De asemenea, evaluarea impactului de mediu şi elaborarea unei fişe de proiect nu se cerea şi acum se cere", informează Călin Mustăreaţă. "Se adevereşte că această finanţare nu este pentru oricine, fondurile acestea sunt pentru cei care sunt capabili să înţeleagă un mecanism şi să-l aplice. Documentaţiile pentru a accesa aceste fonduri sunt la un nivel pe care eu îl consider ridicat şi este acelaşi şi pentru Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia şi România. Ei nu vor coborî nivelul pentru a ne facilita adaptarea; noi trebuie să fim capabili să ne ridicăm la un astfel de nivel, să învăţăm toate aceste elemente noi, dar documentaţia este peste tot, pe Internet, pe site-ul Comisiei Europene, pe site-urile ţărilor care au aderat şi lucrează cu fonduri structurale, deci nu putem spune că nu avem de unde să ne informăm", completează el.

© eWeek România, o publicaţie Agora Media