Despre open source, free software şi soluţii deschise cu Zak Greant, una dintre personalităţile mişcării OS/FS.

Mircea Sârbu: Când şi cum ai descoperit softurile OS/FS (open source / free software)?

Zak Greant: În 1997 lucram la un proiect care să permită vizitatorilor unui sit web să descarce imagini pe care să le poată utiliza în propriile situri. Proiectul fiind finanţat prin publicitate, pentru a atrage mai mulţi vizitatori furnizam fiecare imagine în 42 de versiuni diferite. Am scris un macro în Photoshop care să creeze toate variantele unei imagini, dar a trebuit să realizez manual paginile HTML pentru fiecare imagine în parte. Pentru prima versiune demo a sitului am creat 4200 de pagini HTML. Munca aceasta mi-a luat un întreg weekend în care am lucrat zi şi noapte.
După ce am terminat versiunea demo, mi-am amintit de o tehnologie pe care furnizorul meu de servicii internet a încercat să mi-o prezinte. Se chema PHP/FI. Câteva săptămâni mai târziu, după ce am învăţat ceva PHP, am rescris întregul sit folosind doar câteva pagini de cod PHP - , ceea ce m-a făcut foarte foarte fericit.

MS: Multă lume consideră că softurile OS/FS se potrivesc mai bine ca „infrastructură software” decât ca instrumente destinate utilizatorului final. Eşti de acord cu această concepţie?

ZG: Deloc. Pe măsură ce multitudinea de aplicaţii FLOSS (Free/Libre/Open-Source Software) se maturizează, sunt dezvoltate din ce în ce mai multe aplicaţii destinate utilizatorilor finali. Acestea cuprind o gamă largă de aplicaţii OS/FS foarte user-friendly, pornind de la unele precum browserul Firefox până la aplicaţii foarte complexe care integrează FLOSS şi soft proprietar, cum este Mac OS X.

MS: „De la experţi pentru experţi...” (By geeks, for geeks). Ce părere ai despre această chestiune?

ZG: Întradevăr, multe dintre softurile libere şi open source sunt create de experţi şi sunt destinate altor experţi. Pe de altă parte, aceste softuri îi ajută pe experţi să-şi facă munca mai uşoara, ceea ce duce in final la realizarea unor aplicaţii mai bune pentru toţi utilizatorii.

MS: Deci PHP a fost „prima dragoste” din lumea OS/FS... Cum ai ajuns să te implici în mişcarea pentru software liber?

ZG: Mi-a plăcut atât de mult să lucrez cu instrumente FLOSS şi să particip la proiecte open source încât mi s-a părut firesc să-i ajut şi pe alţii să le descopere. Pe de altă parte, odată cu trecerea timpului, am început să-mi dau seama cât de important este softul în lumea modernă. O mare parte din societatea şi cultura noastră este administrată şi memorată utilizând tehnologiile digitale: artă, comerţ, literatură, justiţie, administraţie... puţine lucruri rămân în afara sferei computerelor. Softurile libere şi open source ajută societatea să conserve drepturile şi libertăţile estenţiale şi, la nivel individual, face ca munca sa fie mai eficienta (şi mai plăcută) pentru programatori si utilizatori.

MS: Multă lume este derutată de distincţia dintre „free software” şi „open source software”. Chiar şi pe Richard Stallman - părintele conceptului de software liber - acest aspect pare uneori să-l înfurie... Ai putea să-i ajuţi pe cititorii noştri să înţeleagă diferenţele şi similitudinile dintre FS şi OSS?

ZG: Mişcările Free Software şi Open Source reprezintă cele două faţete ale aceleiaşi monede. Mişcarea pentru software liber pune accentul pe importanţa FLOSS în privinţa libertăţilor civile şi a drepturilor omului, în vreme ce mişcarea open source se concentrează pe promovarea aspectelor pragmatice si tehnice ale dezvoltării şi utilizării acestei clase de programe. Eu, personal, susţin ambele mişcări şi organizaţiile respective şi i-aş încuraja şi pe alţii să procedeze la fel.
Dacă cititorii sunt interesaţi de aceste aspecte, ar putea fi util să viziteze câteva situri web... Mă tem că cele mai multe sunt orientate în principal spre Statele Unite, dar sunt resurse valoroase şi din perspectivă locală:
Romanian Free Software and Open Source Initiative: www.rosi.ro; Free Software Foundation Europe: www.fsfeurope.org; Open Source Foundation:
www.opensource.org; Chilling Effects Clearinghouse: www.chillingeffects.org; Electronic Frontier Foundation: www.eff.org; Free Software Foundation: www.fsf.org; Privacy Rights Clearinghouse: www.privacyrights.org; Software Freedom Law Center: www.softwarefreedom.org.

MS: În prima fază, softurile libere şi open source veneau mai ales din lumea academică, din comunităţile de programatori voluntari din internet şi de la câteva firme mici. Acum au intrat în joc şi companii imense, precum IBM, Oracle sau Sun. E un semn că OS/FS a intrat în mainstream? Crezi că e periculoasă această evoluţie?

ZG: FLOSS nu este chiar în mainstream deocamdată. Mulţi dezvoltatori de software încă nu înţeleg corect principiile de bază ale softului liber sau open source. Totuşi, această gamă de programe a fost adoptată pe scară largă în domeniul serverelor şi a dezvoltării de software.
Cât despre adoptarea FLOSS de către marile companii de software, există într-adevăr riscul ca acestea să forţeze regulile în favoarea lor şi astfel FLOSS să devină mai puţin util pentru dezvolatori şi pentru societate. Tocmai din acest motiv este important ca lumea să înţeleagă ce este softul liber şi open source şi de ce este acesta important.

MS: Net Report este o revistă dedicată informaticii de întreprindere. Mulţi IT manageri încă mai cred că soluţiile OS/FS nu sunt suficient de sigure şi nu dispun de suportul tehnic necesar pentru a fi folosite în companiile lor...

ZG: Softurile libere sau open source constituie o parte vitală din mediile informatice ale companiilor. Firme mari şi binecunoscute precum 3COM, Adobe, Alcatel, Apple, Business Objects, Cisco, Deutsche Telecom, Ericsson, HP, IBM, Lucent, Motorola, NEC, Novell, Oracle, SAP, Siemens, Sony, Symantec, Xerox - şi lista poate continua - furnizează clienţilor lor software OS/FS şi folosesc intern astfel de programe. Se pare că multe alte companii folosesc ocazional FLOSS în cadrul organizaţiilor.
Această evoluţie are mai multe motivaţii, care adesea se combină. Organizaţii externe precum ROSI (Romanian Open Source and Free Software Initiative) sau evenimente precum conferinţa eLiberatica contribuie la sporirea vizibilităţii soluţiilor FLOSS. Pe de altă parte, adoptarea de către sectorul guvernamental a tehnologiilor deschise încurajează furnizorii să înveţe mai multe despre open source şi free software pentru a fi mai competitivi pe această piaţă. Paradoxal, producătorii de soft proprietar care sunt angajaţi în politici agresive de vânzare de licenţe şi care încearcă să-şi blocheze clienţii în platforme proprietare contribuie la creşterea popularităţii soluţiilor FLOSS. Diversitatea codului disponibil în spaţiul OS/FS este atractivă pentru firmele de software care preferă să nu re-inventeze roata la fiecare proiect, mai ales atunci când codul propriu-zis nu este o sursă direct de venit.
Pentru nevoile sistemelor informatice interne, specialiştii IT care sunt adepţii entuziaşti ai soluţiilor open source pot fi foarte influenţi în adoptarea soluţiilor FLOSS la nivelul întreprinderii. De asemenea, ofertele integrate care dispun de suportul profesional al unor producători importanţi precum IBM, Novell, Apple sau Sun sunt o sursă de încredere pentru companiile care nu sunt familiare cu soluţiile FLOSS.

MS: Care crezi că este rolul şi importanţa soluţiilor open source şi free software în ţările în curs de dezvoltare?

ZG: Soluţiile OS/FS pot contribui la ridicarea nivelului tehnologic în ţările în curs de dezvoltare, furnizând utilizatorilor programe foarte puternice, cu licenţe gratuite şi care adesea rulează foarte bine chiar şi pe platforme hardware mai vechi. În plus, natura deschisă a softului permite cu uşurinţă adaptarea sau dezvoltarea unor variante care să răspundă mai bine la cerinţelor locale, specifice comunităţilor sau ţărilor respective. De asemenea, soluţiile OS/FS pot ajuta aceste ţări să-şi dezvolte acele părţi ale economiei care se bazează pe informaţie.

Copyright © Net Report, o publicaţie Agora Media